Mediu
E un foc mocnit toată confuzia asta;
E un joc anost toată barbologia asta;
E un univers al nimanui acest gând nepătruns;
E un poem fără rost acest drum parcurs...
E un nimic cu sens,ce pare să tot crească;
E un puzzle între două întrebări,ce pare de neatins;
E un adevăr ce se destramă la idei ce vor să se înmulțească;
E un destin cuprins între două întrebări, ce pare stins...
*Sunt două întrebări care frământă mintea fragilă mereu:
Cine Sunt și Când Nu Voi mai Fi ceea ce Azi Sunt?
032.736
0
La tine ar fi ceva de genul:e un, e un, e un, e un, e un....
Nu suna bine...:)