Dana Capota

haiku Albul pe apă, Privind în oglindă Luna visează?

Fascinația frunzei Am descoperit o frunză. Creionul meu pentru desen tip ,,B’’ îi urmărește toate nervurile. E atâta perfecțiune in liniile ei. Încep de la o linie groasă și se continuă până la

Azi-aerul este cenușiu, pași-mi alunecă ușor pe caldarâm. Cladirile sunt cuburi uriașe, iar vitrinele par inghițite de monotonie. Pasari negre zboară în cercuri păzind, parcă, timpul și

Scrisoare de dragoste Ochii tăi au puterea de a-mi decupa trupul până la inimă. Nu mă supăr atunci când o atingi și ea își schimbă culoarea din roșu închis în roșu aprins. Atunci tu ești pictorul

Într-un album de acuarele Cinci degete așezate pe rand au zăbovit pe un desen. Atingând frunzele, ele s-au transformat in frunze lungi si subțiri, iar trupul meu care acum avea frunze în loc de

Cuvinte, cuvinte, Împletite în discuții care strâng. Iau pieptănul și le întind, În fire lungi și blonde Așezate pe spate. Oglinda din camera de hotel Mi le-a arătat prima oară, Deși eu

Într-un cerc, două flori. E atâta liniște că sufletul zbuciumat s-a oprit. Aproape nu mai poate respira. Culoarea a făcut ca lumea sa fie o clipa, perfectă. Partea inchisă pe care în alte

Mâinile tale au atins sufletul meu la început timid, iar apoi lăsând un contur adânc de câțiva centimetri, asemenea urmelor de pași pe nisip. Căpătând curaj, te-ai hotărât să-l modelezi. L-ai așezat