Poezie
Ea
1 min lectură·
Mediu
Soarele tare al amiezii
Îmi topește iluziile
Dar coace o nouă speranță
Din vidul creat
Rasare Ea,
Regina, stăpână absolută.
Coboară seara
Sub amurg violet
O simt aproape,
Tot mai aproape,
Îi simt buzele reci
Pe tâmplele mele,
O sarut
Si gura mi se umple de adevăr
Renascute din proprie cenusă
Iluziile au inghețat
Doar adevar.
E noapte acum...
O altă dimineață
002573
0