Poezie
Nuanțe de final
1 min lectură·
Mediu
Din albastru purpuriu
Timpul își arată colții,
Vine norul cenușiu,
Nimeni nu adună morții.
Bate vântul implacabil,
Albe gânduri le împinge
Și transformă apa-n sânge.
Destinul nu mai e amabil.
Tăvăliți spre începuturi
Arbori negri-verzi se prind,
Crengi-speranțe își întind
Și de frunze toți se scutur.
Nu mai zburdă niciun pește
Cerul mândru, ireal,
Azi cu negru se-nvelește
Se sting nuanțe de final.
002107
0