Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Adio, Moni!

1 min lectură·
Mediu
trecuti vor fi anii,
iar noi vom fi goi
de haina tineretii, de vise,
de tot ce-am vrut noi.
batrani, cu nepoti si nepoate,
cu parul albit de-atata traire,
vom inchide ochii o ultima data,
ne vom aminti de iubire?
vom mai sti ca celalalt a iubit?
ma vei mai sti la nume?
vom fi doar doi batrani chinuiti,
pribegi in asta lume.
trecuti vor fi anii, trecut va fi tot,
si timpul si noi si visele noastre ...
vise ce-odata erau numai vise,
si clipe placute, dar si altele proaste.
cum va fi viata pana-n clipa aceea?
fi-va ea oare un vis?
am uitat ce-nseamna iubirea,
iar iubirea s-a stins?
nu voi mai sti de-acum nimic,
la fel cum nici tu n-ai sa stii,
ne-am despartit pe cai de gheata
de unde stiu ca n-ai sa vii!
de-ar fi asa, ca niciodata
sa nu pot ochii sa ti-i mai zaresc
as vrea sa porti doar amintirea clipei
cand ti-am spus sincer \"te iubesc!\"
alte cuvinte nu mai spun,
caci rost acum n-ar mai avea...
am sa-nchid ochii cand mi-e dor
si-n gandul meu vei fi a mea
03.09.2004
002274
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
189
Citire
1 min
Versuri
33
Actualizat

Cum sa citezi

dan stancu. “Adio, Moni!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-stancu/poezie/108718/adio-moni

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.