ce vreme, Doamne ...

E ceas târziu și incă plouă ... Ce vreme Doamne ... ah, ce vreme de beție Să-ți cauti gânduri de trecut și din trecut să le invii Apoi să-ncerci să lași uitării trecutu-n umbrele-i morții Ce vreme, Doamne, de uitare, A tot ce n-ai fi vrut să știi, A tot ce ai fi vrut să fie dar scris n-a fost a se-mplini, Ce vreme, Doamne ... uită-mi vina și vine noi in mine-or fi. Copacii plâng in ceas de seară Trosnind din când in când ușor, Iar lacrimile lor se-nnoadă in plânsul cerului de sus Ce plânge patimi din trecut și vise vii ce astăzi nu-s. Ce vreme, Doamne ... de beție, De vin ce-a curs din sticle reci, Umplând pocale de durere cu dulcea lui imbătătoare, Imiresmat-a strugurelui roș\' licoare, Ce vreme, Doamne de beție ... De vis ce-a fost ... și n-o să vie.