un fel de copac

se pare că la noi în oraș se întâmplă lucruri ciudate :D, dune de nisip pline de voci care vibrează și cuțite albastre împrăștiate pe Gran Via.
foarte amical,

Dan,
am citit poezia de trei ori și de fiecare dată am recunoscut un alt aspect. e ca și cum ai privi pe cer, iar imaginile ți-ar juca feste.
interesant stil
ceva ce se naște din tine, poate un sentiment, poate un gând, poate o nouă lume și care te copleșește, te îmbracă, te ascunde. îți uniformizează paradigmele, așa se explică nisipul, te aruncă în furtuna de voci unde îți pierzi individualizarea.
îmi spune multe, mai multe decât pot expune eu...
frumos

multumesc florina. am vazut lucruri frumoase in poezia mea.