Dan Norea

zvon printre poeți -
gâștele se-ascund de zor
toate sunt chele

O ghicitoare trebuie să aibă piste false, indicii derutante, dar nu cele ieșite total din limbajul de toate zilele.

Ultima definiție a lupei corespunde, evident, dar eu mă refer la zgura din oțelărie.

Toate cele înșirate mai sus ies din sfera cunoștințelor normale, mai exact aparțin câte unui jargon de specialitate. Chiar dacă îmi sufla cineva \"lupa\", tot n-aș fi dat răspunsul. Vreau să spun că, după părerea mea, o ghicitoare trebuie să apeleze la cunoștințele de cultură generală, nu la cele de specialitate.
Dar asta nu mă împiedică să-l felicit pe Toderașcu, sosit proaspăt și vioi de la Urziceni.

Luneta:
- cu ea poți face cercetări astronomice
- cu ea (pușca cu lunetă) poți s-ajungi \"la mare\" în cazul unui atentat
În al doilea caz, se afumă (adică ajunge murdară de zgură) !?

aș zice că e Observatorul astronomic

Se poate spune că agonia este o Academie a a epigramei, nu? E drept, unii s-au format aici, alții au venit cu pieptul plini de medalii. Dar ideea e că învățăm din mers, unii de la alții și, am putea spune, am început să-i învățăm și pe alții.
Vin (de fiecare dată) cu deviza: \"Niciun podium fără agoniști!\"

Grigore, ori sunt eu obosit, ori ceva nu e în regulă. Că numai tălâmbii fac entorse, accept, dar cu greutate. În schimb, nu înțeleg deloc ce legătură au femeile? Poți face entorsă și singur pe o stradă pustie, e suficient un pic de polei. Și apoi nu prea merge alergatul după femei (care e la figurat) cu călcatul strâmb (la propriu).

Nelu, nu mi-e clar, soluția se referă fie la \"brusca suferință\", fie la acel \"tălâmb\". Dar în mod cert, trena nu se potrivește nici cu una, nici cu alta.
Pe de altă parte, cumva ai dreptate, până nu trimitem soluții, nu primim indicii noi.
Așa că vin cu soluția indicată de pista falsă - Boala venerică.

Păcatul preacurviei

Deși știu că-i o greșeală
Am o îndoială grea:
Care-i limita normală
Și de unde-ncepe „prea“.
(Tataia)


Fiind în vârstă și-nțelept,
Acum, în prag de sărbători,
Începe \"prea\" -dar spune drept-
La șaptezeci de anișori ?

Știi de ce ajungi la draci?
Fi\'ndcă nu ai pic de minte,
Marinar ți-am spus să-l faci
Nu președinte.

Cu a doua aveți dreptate, e cea mai slabă. Am văzut \"ta ta\" încă de când am scris-o, mi-am propus să elimin, dar am uitat. Acum nu știu dacă merită efortul.

Pe prima aș fi putut să o transform în epitaf, ca să particip cu ea la concurs, dar am considerat că ultima e mai bună. Probabil am greșit în alegere, ultima a fost cea mai controversată, a luat și cea mai mare notă dar și cea mai mică.

Mulțam pentru atenție.

nu ziceai că pentru versul 4 aveai o soluție mai bună ?

Felicitări pentru o epigramă pe care eu am considerat-o cea mai bună din etapă, dar și pentru locul 2 obținut!

Acuma, dacă tot insiști,
În tagma asta de artiști(!)
Prieten mi-e acela care,
În patru versuri, dă mai tare
(Florin Rotaru)


Nevoie nu-i să te ferești
De lovituri, căci din păcate
Majoritatea sunt trucate
...Ca la Ploiești.

Initial aveam de gând să vin cu un catren. Unul trist, în care copilul și-a lăsat la ușă ghetuțele roase și dimineața a constatat că dispăruseră. Trecuse pe acolo moș Nicolae, bețivul satului.
Dar discuțiile prelungite m-au incitat.

1. Mai întâi, cine a decretat că literatura pentru copii este Cenușăreasa ? Păi literatura pentru copii e căutată, se vinde, domnilor, sunt pline librăriile. În schimb sunt curios câte din poeziile bune de pe acest site ajung în librării. Faptul că volumele de autor au tiraje de 100-200 exemplare, destinate exclusiv prietenilor și colegilor, nu vă spune nimic?
E adevărat, criteriul comercial nu poate fi substituit celui valoric. Dar de aici până la a te uita de sus la așa zisa Cenușăreasă, ca gen și nu ca valoare, mi se pare cam mult.
În aceeași situație (privite de sus) sunt și alte genuri literare - epigrama, lirica de origine niponă, proza SF, romanul polițist... Fiecare din ele are vârfuri care depășesc net media literaturii serioase. Și totuși sunt considerate de-a valma \"literatură minoră\", fără niciun pic de discernământ.

2. Faptul că în literatură este descrisă viața grea a unei categorii de oameni, nu înseamnă ipocrizie. Mi se pare o concluzie complet falsă. Conform acestui criteriu, Andersen n-ar mai fi scris \"Fetița cu chibrituri\", Victor Hugo ar fi fi ajuns misionar pe undeva prin Africa în loc să scrie \"Mizerabilii\", iar Dickens pe undeva prin India, lăsându-ne orfani de \"Oliver Twist\", \"David Copperfield\", \"Marile speranțe\". Evident, lista e mult mai lungă.

Dacă tot sunt aici, mi se pare normal să spun două vorbe despre text. Cred că este una din cele mai bune poezii pentru copii pentru că, în afară de calitățle literare, are o sinceritate care îți ajunge la suflet. Îmi amintește de Elena Farago... și nu cred că e aici nicio exagerare.
Vali, felicitări!

Ina, textul tău m-a încântat, dar m-a și îngrijorat puțin. Ce ne facem dacă urmează pe rând \"Eu sunt Dramaturgul\", \"Eu sunt Sonetistul\", \"Eu sunt Rondelierul\" (cred că așa se spune, nu? prin analogie cu Gondolierul; n-am auzit să pronunțe cineva Gondolistul), \"Eu sunt Fabulistul\", \"Eu sunt Haikuistul\", \"Eu sunt Epigramistul\"... Înțelegi unde bat, nu? De fapt, unde mi-e teamă că vei bate tu.

Știu că nu va urma \"Eu sunt Prozatorul\", pentru că, întâmplător, chiar ești, dovadă prezența ta în juriul concursului de proză. De fapt, nu e nimic întâmplător, textul de față e făcut după toate canoanele genului. Ce mi-a plăcut acum mai mult decât altădată este o noutate stilistică - pista falsă: \"după o oră eram în pat\", \"între noi era feeling\"...
Apropo\', salutări celor doi Feeling, am auzit că ești bunică. :))
Felicitări!

Le fac reclamă-aici, pe net
Și strig \"Cei doi să ne trăiască!\"
Avem speranțe să cârpească
Și găurile din buget.

Agoniști în curtea casei lui Eugen Albu, după o degustare de vinuri în crama acestuia. De la stânga la dreapta: Nelu Gârda, Ion Diviza, Dan Norea, Iurașcu Tataia, Ioan Toderașcu, Cornel Rodean.

Cu această ocazie mulțumesc gazdelor pentru primirea călduroasă și felicit agoniștii premiați. Propun deviza \"Niciun podium fără agoniști\".

Cornel, ai dreptate, pădurea nu era de brazi, dar îmi trebuia un copac cu o singură silabă. Dacă știam ciudățeniile brazilor, alegeam altă specie, pentru că îmi trebuia un copac anormal prin unicitate.
Înțeleg că ne vom vedea la Cluj, unde vom bea o bere cu Nelu Gârda. Poate și cu alții de pe aici. După epigramele postate, sunt șanse să fim mai mulți. Abia aștept.

Laurone, evident \"no offense\". Nu m-am simțit acuzat, dar nu pot nega faptul că am o memorie execrabilă, deci e posibil să fi auzit vreodată poanta respectivă.
În orice caz, mi-ai adus un mic elogiu, vorbind despre \"lucrurile alea simple pe care te miri că nu le-a descoperit încă cineva\". Cu alte cuvinte \"era așa de simplu, încât te invidiez că ți-a trecut prin minte înaintea mea\".

Laurone, nu știu de unde acest deja-vu. Epigrama mi-a venit în minte ieri, pe când mă plimbam printr-o pădure din nordul Dobrogei, cu un văr de-al meu. Încercând să ne orientăm după mușchiul copacilor, am constatat că unul din ei (poate mai mulți, n-am perseverat prea mult) avea mușchi în altă direcție decât ceilalți. Atunci am exclamat:
- Ãsta arată nordul unde vrea mușchiul lui!
După care mi-am dat seama că și în viața de toate zilele, mai exact în politică, se întâmplă la fel.

Nelu Gârda, Florian Abel, bune replicile voastre! Mulțumesc pentru vizită și semn.

Am modificat \"lordul\", adevărul e că nu prea avea ce căuta, ținând cont de comportamentul anormal al bradului cu pricina.

Ca să ne întâlnim nu e musai să ne luăam de mână pe podium. Urcă numai tu acolo, eu vin la Cluj, dacă nu pot altfel, pe cont propriu. Am un motiv special: fata studentă la Babeș-Bolyai.