Zăpada

La primul haiku as schimba ultimul vers, urmele merg, si infinit...poate urmele se pierd. imaginea e foarte frumoasa dar ultimul vers te duce in cadrul universal nu natural.Al doilea este putin metaforic dar dragut. Al treilea este un haiku frumos. mi-a placut trei.
La multi ani!

Cred ca ai dreptate. La primul am vrut sa sugerez axioma euclidiană \"două drepte paralele se intâlnesc la infinit\". Dar sună mai mult a matematică decât a poezie. O să mă gândesc să schimb ceva.

Al doilea deși nu prea reușit, nu e metaforic, să știi. Mi-a rămas în amintire imaginea cu nepoții mei care se trânteau pe spate în zăpadă, pendulau mâinile și picioarele și când se ridicau în locul lor rămânea în zăpada o imagine de înger.

Al treilea mi se pare și mie cel mai izbutit. Are două feluri de contrast: una evidentă alb-negru, alta sugerată liniște-durere.

La mulți ani și ție !