ziua de ieri

trezirea la 5 noaptea, că nu pot să-i zic dimineață, cu măruntaiele grele, amorțite, capul greu și fară chef de viață. sar din pijama în chiloți și șosete, merg la baie, mă spăl pe față, apoi iar sar, de data asta în blugi, adidași, un tricou. vasi, colegul de apartament, doarme buștean, nu are nici o taină. la bucătărie mănânc din conserva de ton rămasă pe masă de aseară, beau o cană de lapte, fac două sandwich-uri, le pun în folie de argint, le îndes în borsetă. mă uit la ceas: 5:25. din nou în cameră, patul îmi face cu ochiul, îmi zic: lasă că vin eu înapoi și dorm toată ziua. umplu sistematic buzunarele: telefon, portofel, chei, legitimație, pix, șervețele, țigări, brichetă. iau geaca și ies. de frig tremur și țigara tremură între degete. mai sunt oameni ca mine, totul e cât se poate de firesc, nu sunt eu un nefericit bătut de soartă, oamenii sunt obișnuiți cu așa ceva, troleul este plin, nu am loc. opt ore de muncă nu e mult, lasă că vezi tu cum trece. și a trecut, ...dar cu greu, citind referințe, etichete, curățind mouse-ul, etc. la 10, în pauza de masă, mănânc, fumez, mănânc. încă patru ore, hai că e bine. trec și astea iar ora 14.10 mă prinde privind natura drept în față, nimeni nu e mai liber decât un om achitat de responsabilități. un drum la poliție, o așteptare de o jumătate de oră și plec cu cazierul în mână. merg la bancă, scriu cererea pentru card și plec. ora 16.00, mănânc sarmale, stau puțin pe net și mă pun la somn. să nu dorm mult, îmi spun, că de nu la noapte mă uit pe pereți. după două ore mă trezește vasi, a venit și el de la servici, hai să mâncăm. ochiuri, cacao cu lapte, nutela, puțină bere de casă. depănăm o oră povești, după care el pe fifa eu pe net. o aștept dar nu intră. mă plictisesc, dacă până la 21.30 nu intră îi trimit mesaj. se duce și mesajul. nu poate chiar acum, s-ar putea mai încolo, dar nu e sigur. brusc urăsc tot ce mă înconjoară: patul, plapuma vișinie fără plic, jaluzelele, ușa, boxele, muzica. sunt trist. mi-e tare dor de ea. nu concep o zi fără să vorbim cât de puțin. se face 23.00, sar în pijamale, mă spăl pe dinți și apoi sar în pat. nu am somn. tot trist. 23.07, două bipuri, a intrat, repede deschid calculatorul, care se pornește cu greu, messul și o regăsesc. viața e altfel. după o oră, iar la somn, acum mobila îmi zâmbește. meniu: organizator: alarme: alarmă: activați: 05:00: salvare: ok. sunt îndrăgostit.