Poezie
Limitele Corneliei
1 min lectură·
Mediu
limitele corneliei
lemnul paraie dement printr-un geam intredeschis.
eu n-aveam idee ca popa este navetist.
cand il vad cu-a lui sutana, incruntat, cu parul lins,
imi zic puiule,revino-ti,asta nu e paradis!
trecem fazi prin existenta, pula mea, taras-grapis.
taumaturgi privim spre soare,incalzindu-ne cu-n vis.
dar bolnava-i luminare ne afunda in abis.
acum vreau apa..vreau sa sting lumina ei...
ma inund in sudoare gratie neputintei
002279
0
