Oare nu iubești țărmul acesta care
se împarte între copil și privire,
care întinde mîinile după spuma fiecărui val și
apucă între degete fiecare ochi de lumină ivit din acea izbire;
iar
Copilul începuse
în timpul poveștii să împletească
aurul
de părul mamei...
împletindu-l în năvoade;
și, din dragoste, și-a turnat puțin în ureche.
Am găsit în mijlocul camerei o ladă
din
aur
care
! flori cu rădăcini din care păduri se vor hrăni:
dar sînt ape și vînturi pline de mînie și glasuri
trecute,
pentru care nici gura și nici mintea
nu au limbaj sau experiență prin care să
Lumina a sculptat în strugure
Propria formă – maturitatea...
Din bătăile unei inimi de lavă și venerație
A venit sărutînd pielea fructului,
A sculptat cu piatră de soare
Dragoste pentru buzele
Dacă zborul păsărilor ar avea gură,
Ar povesti depre mișcările Soarelui și despre cădere,
despre mare și mîndria fiilor...
Cînd privirea redevine pasăre,
Soarele împarte cerul în două aripi:
în
