Poezie
Curcubeul florii de mină
1 min lectură·
Mediu
Cianura ucide sufletul florii de mină
băieșul amorțit nu-ntrezărește curcubeul
din vitrina prăfuită,
culori sidefate readuc durerea
din puțurile abandonate,
roșul se-ascunde sub stâncă
printre resturi de carne
coaja portocalei de atâta așteptare
îmbătrânește
galbenul înlocuiește factura neplătită
a lumânării
verdele feței de masă asteaptă nerăbdător
detergentul,
indiferent și nesigur albastrul se răcorește
sub conul de umbră
din sertar indigoul colilor xeroxate
pălește,
plutește violetul prin fumul de țigară
din scrumieră.
zgribulit albul cererii de angajare
așteaptă focul.
011824
0
Am prieteni mineri care de mult nu mai acordă nici o atenție frumuseții dumnezeiești a florii de mină, acelui mirific ROGVAIV.
Cînd ies din șut, ei se gîndesc cum să bea mai repede o tărie, ca să se mai liniștească...
Corectează-ți strofa cu verdele care așteaptă...nerăbdătoare.
În rest, noroc bun!