Dan Bumbu

Sa ne iubim? Să ne iubim oare celest? Ori totul nu-i decât incest? Din Adam și Eva fiind noi toți, Iubește-te daca mai poți! De n-ar fi mere pe pământ Iubirea-ar fi un lucru sfânt. Dar cum

Capitolul 1 PRINÞUL SUBLIM POVESTE ? A fost odată ca niciodată … Nu se știe când și nici nu contează, căci erau alte vremuri… Se povestește că, în acele timpuri, cerul era mai aproape

Sărutul perfect Sărutul perfect... E o îmbrățișare dată abisului de pe un pisc încet. Buzele tale... Sunt atunci doi șerpi îndumnezeiți

Incantație de tunet Veniți zei! Vreau să vă simt neșfârșită mânia Că sunt din aceia ce vă știu comedia. E satira banală a dramei universale: Chiar și pe voi soarta vă are in mâinile

Ochii tăi Mi s-au înfipt adânc în suflet Ca un pumnal cu două lame: Lungi, verzi-albastre și strălucitoare. Să-l sparg în zidul din dreapta și să-l arunc în mare? Să-l bag

Orizontul Sensul metafizic al orizontului este definit de observatorul aflat pe pamânt prin ridicarea capului. Într-o primă variantă, viața este un drum spre orizont. Într-una mai evoluată

Revelația Singurul adevăr e sperența ( în conștient) și visul (în inconștient, în vis). Trebuiesc împletite prin sublim și abis. Conștiința e cea care se opune indicibilului prin încercarea de

Fantasme Fantasme vii, fantasme moarte, Răzbat prin mine dincolo de noapte. Fantasme moarte și fantasme vii Se perindă-mi chiar în zori de zi. Fantasme rele și fantasme bune Mă cheamă și

Eu M-am contopit cu Marea. – DOR Ea m-a transformat în spumă și m-a aruncat la mal – TRÃDÃTOR M-am contopit cu Pământul. – AMOR El m-a transformat în stâncă și m-a zvârlit prin munți. –