dan

in linistea serii te aud venind pasii ce bad clipa si pamantul o cismea traieste din apa tasnind bancute in alb mangaie vantul iubito tu nu mai vii, e seara tarziu doar eu si cismeaua in

trei elemente in palma mi s-au unit pentru a da viata celui dintai mit si prea satul de trup din trupul meu noul nascut s-a preschimbat in Dumnezeu si din nimic a faurit iubire-n noi si-n noi

M-am indragostit de lume Ca schiopul de carja Ce-i poarta neputinta prin univers; Si am iubit, Cum isi iubeste mielul pastorul Ce-i mangaie jugulara in zi de sarbatoare; Si am urat, Cum isi

Dincolo de munti si de ceruri, Dincolo de mine si de cuget Sed Eu: paganul si spurcatul; Povarnisul firii mele nici dracii nu-l suie… Descide-s-ar muntii-n doua, Strapunga cerurile pofta mea

Nu mi-era frica de viata, ci de moarte; Azi a ramas doar frica de frica. As vrea sa pot manca din tine cancerul, Doar asa as hrani canibalul ce roade in mine... Bolnav razi moarte vie! Devine

Ieri in spate spre voi am privit, Azi aripa sufletului mi-am intins, maine spre fericire voi fi zburat. Dar ieri, ca si azi, ca si maine voi fi un nezburator ce a zbura nu va sti...

Dumnezeu nu e communist... De-ar fi albina n-ar mai fi Albina Si nici porcul n-ar fi ajuns Porc. Dumnezeu nu e liber(al)... De-ar fi albina ar fi fost porc Si-ar fi mancat porcul, Iar

fratele meu vant mi-a murit pe camp. Vrand-nevrand stau ascuns in pamant; si plang Vuiet imi suiera-n gand… Inchid ochii-adanc si-mi vad sufletul zburand, Aiurea se-nvarte catand rai; si

Mi-e o sete de somn incat As putea inghiti tot vidul din univers intr-un cascat Sete de neant, foame de vid… Nesomnul din mine imi invadeaza In fiece zi constiinta.dupa ziua De lupta cu real si

Trist...soarele rapus a reapus A invatat sa piarda : si El...si noi... cu totii rapusi vom apune : ca El si noi... s-au inchis ochii si inima : si-n El si in noi... pea multa lumina

In ceata plutesc contururi bipede, Si vorbe si tipete se zdrobesc De capetele vitelor ce-n abator se-mbulzesc; Dar nimeni nu simte si nimeni nu vede... Ninge usor Si e cald in

Pin nările cerului Respiră adânc vântul; Pin ochii lui Fierbe întruna pământul Nimeni nu vede , nu simte nimeni Cum zbate pământul atârnat de cer – O lacrimă îndrăcită pe obrazul unui

Apocalipsa Cerurile de nerabdare s-aprind... Pamanturile cutremura vuind... Deasupra stau crucile – cu mainile-ntinse De ele atarnam noi: niste vise stinse. Ranjim catre El iar El ne

Ah! Cat imi sticlesc ochii dupa zare … Ca doua bilute mici bagate intr-o bila mare; Cu gandul ca-ntr-o zi imi vei deschide poate A ta imparatie – marite imparate! De doua mii de ani colind

primavara de amar e primavara...e cald...e bine... si cerul si apele infloresc... pe strazi,galant,cupluri roiesc. din doi in doi iubiti...iubite...isi ranjesc... din doua-n doua si