Poezie
a saptea peceta
apocalipsa
1 min lectură·
Mediu
Apocalipsa
Cerurile de nerabdare s-aprind...
Pamanturile cutremura vuind...
Deasupra stau crucile – cu mainile-ntinse
De ele atarnam noi: niste vise stinse.
Ranjim catre El iar El ne ranjeste...
Cristoase!Cristoase! vino sa vezi!
Te cauta...te cheama...vor sa-i salvezi....
„taci...implineste ruga....”
Te cauta ...te cheama....vor sa-i salvezi...
Cristoase!Cistoase!vino sa vezi!
Ranjim catre moarte iar Ea ne ranjeste...
Ingeri negri poarta crucile sfrijite
Pe care acum se manjesc violuri calde...
Pamantul cu pofta pe toti ne inghite...
Iar in ceruri ard suflete albe...
002.874
0