Poezie
Siniubirea
1 min lectură·
Mediu
Ce iluzoriu bântuim, știrbind destine,
Schimonosind virtutea, așa cum ne convine,
Am convertit, iubirea în proprii interese,
Sinceritatea-n vorbe - vide dar alese.
Învesmantați în plăsmuiri viclene,
Hrănim pe cei captivi cu inimi șterse,
Nepăsători că sufletul lor piere,
Famelici - ii vidăm de-a lor putere.
Și-n drum, spre apogeul victoriilor noastre,
Pașim indiferenți rănind suflete caste.
00642
0