Poezie
Glastra inimii
1 min lectură·
Mediu
e o zi de luni și vară,
mă scald în smâlcuri toride de gânduri
credeam că ploaia de ieri le va duce-n șuvoaie departe,
dar cum ochii i-am deschis, la primul ceas al dimineții
le-am găsit cu pleoape încrețite, hlizindu-se la mine
s-au întors și te-au adus din frământări
mi te-au adus din neștiință
în glastra inimii te-au așezat,
m-au transformat în neființă.
și zac așa ca pe-o fereastră
și stropi de apă nu primesc
și simt cum frunzele-mi jelesc
nici soare n-am cum să găsesc
căci nu-mi auzi chemarea,
mă-ntreb de ce-am lasat eu ochii să-mi privești?
parcă ne știm din alte lumi,
și-n lumea asta nu e nimb de biruință
dragostea e moartă în a ei sămânță,
chemarea nu e auzită
sunt fară apă, fară soare
intr-o zi de luni și vară.
00914
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cuth Hajnalka
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Cuth Hajnalka. “Glastra inimii .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cuth-hajnalka/poezie/14139921/glastra-inimiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
