Poezie
Preinfarct
1 min lectură·
Mediu
Trăiesc și azi în preinfarct
Un an, o zi sau o secundă
Din ce în ce tot mai abstract
Stafie vrând să se ascundă
Viața îmi e tot mai finită
Sfârșitul lumii e departe
Chiar dacă lumea-i împânzită
De oameni vii curgând în moarte
Chiar de nu văd cu claritate,
Tot orizontul vieții mele
E doar o singularitate
Din care explodează stele
Trăiesc infarct după infarct
An după an, zi după zi
Cu pieptul strâns în catafract
Scrâșnesc din dinți, fie ce-o fi.
001098
0