Pușcăriile din Suedia

O știre bulversantă ne parvine din Suedia. Pare că în această țară, în ultima perioadă, din lipsă de mușterii, a fost necesară închiderea mai multor pușcării și centre de detenție. Pare că în ciuda investițiilor (centrul de detenție tipic se află pe marginea lacului, este format din căbănuțe, are cafenea, teren de fotbal și loc de grătar iar țepii din sârmă ghimpată ai gardului protector sunt îndreptați în afară, pentru protejarea stabilimentului de numeroșii turiști neinvitați), în ciuda materialelor promoționale și în ciuda eforturilor organizatorice numărul de clienți a scăzut permanent. Spre deosebire de situația de la noi, unde o mare parte din cetățeni și mai ales din conducătorii politici par a se buluci să intre, prin suprasolicitarea DNAului în sistemul corecțional, iată că urmașii vikingilor se dovedesc din ce în ce mai incapabili de violurile, jafurile sau omorurile de altădată, condamnând la o viață de solitudine o armată de gardieni care își irosesc an după an inutil vocația. Nu există o explicație clară pentru nenorocire. Unii vorbesc despre o compulsiune bolnăvicioasă a nordicilor de a-și plăti la timp impozitele și taxele, de a regula numai pe bază de consimțământ și de a returna cu orice preț portofelele plantate pe stradă de parchetul suedez, disperat de această întorsătură, alții se întreabă dacă nu cumva mediul dezumanizant de organizat și de prietenos al societății suedeze nu a amputat, inclusiv la emigranții răsăriteni, dorința firească de a fura, a bate și de a fute. Intervievat Gunther, singurul pușcăriaș al zilelelor noastre din Goteborg, un periculos recidivist, condamnat la 2 ani pentru urinarea repetată la beție pe marginea drumului, pretinde că sistemul corecțional îi pare inuman, apropiindu-se periculos de mult de o cazare de 2 stele din Vama Veche și că el personal este dezamăgit de evoluția descendentă a societății suedeze, incapabile a asigura personalul de întreținere, entertainmentul și vioiciunea necesare pentru a face ocna un loc prietenos. Omul termină arătând că regretă faptele comise și că, pe viitor, va face tot ce ține de el pentru a nu mai trece printr-o experiență atât de dezumanizantă. Prin contrast la noi nu numai că nu se închid pușcăriile dar iată că acestea devin atât de aglomerate și de neîncăpătoare încât hoți, criminali, violatori și bătăuși fără pile din toate zonele țării tremură de groază că, având în vedere implicarea atât de intensă, cu caracter de migrație, a clasei politice în fenomen, nu vor mai apuca locuri în aceste stabilimente din cauza baronilor, ex-miniștrilor, șefilor de partid sau simpli parlamentari ce par a se buluci la cazare în ultima vreme.