Ameliorarea codului rutier

De ceva vreme legiuitorii patriei noastre au constat, cu perceptivitatea lor caracteristică, faptul că traficul pe străzile și șoselele noaste are momente de deficit care ar permite aprecierea de „suboptimal” sau cea de „de căcat” – în funcție de prezența sau nu pe autovehicolul propriu a unui girofar. Dintr-o perspectivă circulația automobilelor prin seamănă cu cea a unor uriașe turme de cornute în veșnică migrație spre locuri de păscut neanunțate de indicatoare, pe care organele polițienești încearcă să le dirijeze cu eficacitatea cu care ar încerca un pui de leu albinos să oprească mersul unei cirede de bivoli africani nefutuți spre o mână de văcuțe nurlii în estru. Din perspectiva legiuitorului răspunsul la această situație nu este desigur crearea de autostrăzi, șosele, pasaje, tuneluri sau alte găselnițe neadecvate firii getodacului cu loganul ambalat, cât schimbarea periodică a codului rutier, deși eficacitatea acestuia ar putea fi anticipată ca similară eventualei scrierii a torei pe hârtie igienică în crearea de revelații filoevreiești la palestinienii din fâșia Gaza. În creierul relativ sărac în impulsuri nervoase al politicianului român pare că reiterarea, cu pedepse sporite, a interdicțiilor abuzatorilor traficului românesc este o soluție practică, deși implementarea periodică a acestor noi coduri nu a modificat comportamentul acestora mai mult decât ar modifica comportamentul violatorilor chercheliți o biblie rectificată, prevăzând ca pedepse noi, pe lângă focul veșnic, amputări și scurtări draconice ale organelor păcătoase la admiterea în Gheena. Sugerez în context ca aceste coduri rutiere ce emană din politicienii noștri mai acerb decât metanul din vacile ce pasc lucernă să fie modificate de-acum încolo într-un mod realist, care să țină seama adecvat de uzanțele, obiceiurile, nevoile, firea și dorințele reale ale șoferului român. Prevederi noi și revoluționare care să respecte dreptul șoferului grăbit de a ajunge la destinație la timp, a posesorului de SUV de a primi respectul cuvenit sau a celui plecat la cumpărături de a-și parca mașina în, sau foarte aproape de magazinul pe care intenționează a-l onora. Prevederi care ar putea fi implementate cu plăcere de polițiști și care ar fi în acord cu starea de lucruri deja existentă pe șosele. Aș legifera dreptul oricărei furgonete, dar mai ales a celor care transportă bere, să stationeze pe prima bandă a drumurilor, indiferent de oră, aglomerație și vreme, până la descărcarea completă a mărfii, semnarea actelor de primire, încasarea și numărarea adecvată a banilor datorați, prinderea lor cu elastic și așezarea în buzunar. Dar aș interzice cu strictețe blocarea celei de-a doua benzi, sigur cu excepția unor situații de urgență, când nu ar fi loc pe prima.. Aș instarura ideea unor semafoare cu două tipuri de verde, primul mai pâlpâit , valabil doar dacă din sensul celălalt nu vin șoferi grăbiți și un al doilea, intens, de circa 5 secunde, care să permită traficul fluent pe sens. Aș recomanda ca șoferii care se dedau la practici necinstite și ciudate (permiterea accesului din stăzile lăturalnice, acordarea priorității, oprirea la semnul galben al semaforului) de măsură a aduce atingere grabei și importanței șoferilor din spatele lor, purtarea unor fesuri speciale cu urechi de măgar după fiecare abatere. Cred de asemenea că ar trebui statuată o nouă prioritate obligatorie, numită inițial prioritatea prostului, prin care șoferii isteți, care au depășit coloana de mașini oprite la stop, dar care din rațiuni la fel de lăudabile doresc să reintre în coloană să fie lăsați să o facă și, pe cât posibil, felicitați pentru excelenta lor alegere. În fine aș recomanda ca fiecare mașină de peste 50000 de euro din trafic să fie considerată mașină de pompieri și lăsată să vireze de pe ce bandă vrea, spre ce drum vrea, când vrea. Noțiunea de sens unic se desființează în aceste situații.. Nu știu dacă propunerile mele vor fi luate în considerare vreodată. Sunt însă absolut convins că un astfel de pachet de măsuri nu ar schimba în rău starea actuală a traficului în România.