Poezie
Satul meu
1 min lectură·
Mediu
În locul dintre dealuri,
Într-un ținut uitat,
La marginea pădurii,
Se află al meu sat.
Cu drumuri prăfuite
De timpul trecător,
Vezi casele-asezate
În mirificul decor.
Școala își deschide poarta,
Pentru elevi și prichindei,
Învatandu-i una alta,
Pregătindu-i cu temei.
Bătrâni cu mâini crăpate,
Așteaptă pe la porți,
Copii plecați departe
Să vină cu nepoți.
Grădini cu mândre flori,
Copaci cu fructe coapte,
Te-așteaptă pe la noi,
Ca să mai vii, nepoate!
Pe acasă greu veniți,
Din a voastra pribegie,
Când plecați rămânem triști,
De scurta bucurie.
De sărbatori satul e plin
E joc, e bal, e voie buna,
În fiecare casa e festin
Se râde de orișicare gluma.
Clepsidra timpului se-nclină,
Încet și nemilos
În sat lumea-i mai puțină,
Se pierde ce era frumos.
Printre crucile de lemn,
Între brazi maiestuoși,
Biserica sfanta e un semn
Pentru ai săi credincioși.
Oriunde ai fi pribeag,
Având a tale idealuri,
Îți amintești cu drag
De satul dintre dealuri.
014.633
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- CUCOS ARGHIR
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
CUCOS ARGHIR. “Satul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cucos-arghir/poezie/71938/satul-meuComentarii (1)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
BSBSbogdan Sevra✓in ceea ce priveste metrica vad ca te descurci, nu am gasit scapari mari care sa deranjeze structura textului. dar omule, crezi tu sincer ca mai putem canta dealurile asa cum o faceam acum aproape o suta de ani; sau mai bine zis: mai vrea cineva sa citeasca acest mod de poetizare? te mai gandesti!
0