Cristina Vlădescu

hmmm, text ușor digerabil, poate un pic prea românizat... și în fond de ce nu? doar suntem români. partea cu soacra nu am mai înțeles-o. există și soarce care să consoleze ginerii? atunci încep să mai imi fac și eu speranțe ;) ca eu am luat tzeapă până acum. cam bruscă desprinderea de la firul întâmplărilor la ultimul fragment, dar zic eu de efect.

La rescriere!

timpul... niciodata nu vom sti de cat de mult timp dispunem. si cred ca fiecare lucrare, indiferent cate altele asemanatoare se regasesc, este unica prin unicitatea autorului. continua sa scrii, libera de prejudecati si influente!
cu bine!

Tinerețe fără bătrânețe în gândire și viață fără de moarte prin cuvinte așternute cu băgare de seamă! La mulți ani, de la una din miile de gemeni ai poeziei!