Crima

Obisnuinta asta... Ucigasa! Cum curma ea iubirea si speranta... Cum taie ea pe viu in fericire, Cum lasa ea in urma lacrimi si tacere! Cu ce cruzime rupe atatea ilustrate! Fotografii... Scrisori... Promisiuni, sunt toate date la o parte Din calea ei,, din drumul ei Devastator! Obisnuinta asta... Ucigasa! Cum ne transforma ea Din vasnici aspiranti In simpli... figuranti! ... Ce-a fost candva... S-a stins. Traim azi un prezent banal Nefericit. Obisnuinta a ucis - Dragostea a murit.