Cristina Petrache
Verificat@cristina-petrache
Groningen
„lasati orice speranta voi, cei care intrati”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Cred ca e mai bine ca omul sa citeasca poezia fara idei preconcepute - si de aceea il sfatuiesc sa lase la usa sperante, iluzii, uri sau orice altceva. Daca ii place ce gaseste dincolo e bine - in fond, infernul si/sau paradisul sint \"vazute\" diferit de fiecare dintre noi. Mai demult aveam un alt motto care imi placea tare : omnia mea mecum porto - port tot ce am cu mine. Cind mi-am editat profilul l-am uitat. Astept sugestii
Pe textul:
„Asa NU !" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextMultumesc pentru aprecieri. Am retinut si observatiile - probabil ca as fi putut gasi o solutie sa evidentiez cuvintele cheie in asa fel incit poezia sa nu mai para obositoare - adevarul e ca am compus-o la calculator si am scris cum mi-a venit mai usor la mina. Nivel 0 ma deranjeaza numai in masura in care face comunicarea ceva mai dificila.
Pe textul:
„Croitorul de sperante" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextHeiiii, Fat Frumos ! Am sa scriu si pentru fatul asta minunat o poezie, dar iti dai seama ca aia trebuie sa implore sa musteasca de dragoste, sa atraga precum berea - viespile. Poezia asta e, in lipsa unui Fat Frumos,pentru un prieten si atit al Ilenei Cosinzeana - o alternativa la Fat.
Pe textul:
„Croitorul de sperante" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextOK pace !
Restaurantul Podu -Ros se cheama acum Cotnari si e o bomba - scriitorii se intilnesc la Casa Pogor - care e in curtea Muzeului Literaturii iar ziaristii au un Club al Presei. Poate organizam odata o intilnire la Iasi in oricare dintre aceste locatii - cred ca ar fi destui de pe site care ar veni, nu ?
Restaurantul Podu -Ros se cheama acum Cotnari si e o bomba - scriitorii se intilnesc la Casa Pogor - care e in curtea Muzeului Literaturii iar ziaristii au un Club al Presei. Poate organizam odata o intilnire la Iasi in oricare dintre aceste locatii - cred ca ar fi destui de pe site care ar veni, nu ?
Pe textul:
„Antisentiment" de Liviu Nanu
0 suflu
ContextEu nu sint fanul tau. Poezia ta nu ma face sa vibrez, nu o inteleg, nu imi transmite nimic. Am citit-o si unor colegi de redactie - speram sa mi-o descifreze ei - reactia lor ? Indiferenta. Nu am rabdare sa te citesc pina la capat, poate as descoperit totusi de unde a pornit valul asta de aprecieri - poate, undeva, stralucesti totusi. Poeziile tale si reactiile de pe site ma fac sa ma gindesc Anton = Sandra Brown - adica bestseller, dar nu e un compliment. Oricum ceva bun tot a iesit din asta - am rugat citiva poeti adevarati , mari , recunoscuti ai Iasului - dar nu din aia cu citeva poezii publicate prin reviste si atit, sa intre pe site si sa isi dea cu parerea. Sper ca nu te superi pe mine. Paste Fericit
Pe textul:
„Antisentiment" de Liviu Nanu
0 suflu
ContextNormal ca de obicei este invers. Dar cum e mai bine ? Stii tu, o stire nu este stire daca vorbeste de evenimente care se intimpa in mod normal - banalitatea ne poate inspira, o putem transforma. si viceversa
Pe textul:
„Asa NU !" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextImi place noul stil sau starea asta de calm, ca nu stiu ce sa cred ca e. Hai ca ai depasit faza plingacioasa. Ura pentru supa - hai cu desertul
Pe textul:
„Scrisoare" de Gabriela Petrache
0 suflu
ContextIn general sint impotriva folosirii metaforelor in mod exagerat.
Realitatea este mult mai fascinanta si, cred eu, poate fi redata uneori mult mai bine printr-o exprimare fireasca, fara sa ne invirtim in jurul metaforlor atent cautate - multumesc insa pentru sugestie.
Realitatea este mult mai fascinanta si, cred eu, poate fi redata uneori mult mai bine printr-o exprimare fireasca, fara sa ne invirtim in jurul metaforlor atent cautate - multumesc insa pentru sugestie.
Pe textul:
„Maro si vara" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextOriana, sint boboc pe site-ul asta, ai uitat ? Nu cunosc regulile si ma descurc destul de greu la cautari - multumesc pentru pont.
Pe textul:
„Ospat" de Cristina Petrache
0 suflu
ContextMultumesc pentru comentarii, recunosc ca le-am citit cu mare emotie - in urma cu sapte ani, cind m-am angajat ca reporter la un ziar local, am descoperit o mare timiditate. Dimineata, in timp ce alti colegi rasfoiau cu infrigurare ziarul ca sa isi citeasca propriile articole, eu ma faceam ca nu le vad si le ocoleam cu inversunare, cu teama ca imi voi descoperi eu, inaintea altora, limbajul de lemn, imperfectiuni, greseli. Din acest motiv textele au ramas in sertar mult timp si acum le-am expus cu aceeasi teama. Comentariile voastre m-au surprins, le-am citit cu inima mica si obrajii imbujorati. Nu va suparati daca am sa fiu saraca in raspunsuri.
Pe textul:
„Scrisoare" de Cristina Petrache
0 suflu
Context