Poezie
Seară de iarnă
1 min lectură·
Mediu
Seară de iarnă
Clipe de zahăr alunec’ pe-ntinsul amurg înghețat
Și luna de ceară-și împarte cu mine iarăși tăcerea
Resimt printre umbre stinghere, mirări de copil ce-a uitat
Fiorul ce-alintă copacii, când noaptea-și începe căderea
Și ramuri albe se scutur’, la fiece suflu ușor
Al blândului vânt ce-mi arată, din nou doar în parte firea
Când același copil de demult, mi-amintește cu zâmbet și dor
Că-n stingerea zilei zăpada-și sporește cu mult menirea
Și-ascult printre stele cum zboară, gânduri ușoare și vii
Ce iar își deschid în mine, măiestre aripi de vise
Și pentru câteva clipe, mă revăd printre-acei copii
Ce-aveau timp pentru joacă, cu vesele inimi deschise..
Ce n-aș da să pot opri-n loc, dulceața serii de iarnă
Când fire de aur se-nalță, spre cer la fel de-arzător
Și-n fața bogatei priveliști, să-ncerc să răspund în taină
Cu-n cântec de adorare, spre-același măreț Autor
001.959
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristina Oprea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina Oprea. “Seară de iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-oprea-0040204/poezie/14043598/seara-de-iarnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.