Poezie
Dormi, pădure
1 min lectură·
Mediu
dormi, pădure, somn de-arin,
dacă frunza-ți cade lin,
când e vântul într-o dungă,
ciripit să nu te-ajungă
și mai dormi vreo trei ierni grele -
sprâncenate cucuvele
luminișul ți-l urzească
ursul fraga n-o găsească
dormi somn moale printre cețuri
înainte de înghețuri,
veverițe-n alunișuri
focuri-focuri în tufișuri
iarba-raiului foșnească,
somnul să te amuțească,
chiar când inima ți-e frântă
sau când gheața iar se zvântă
dormi, câmpie, somn de iască,
de praf și de rostopască
la răscrucea spre pădure
unde vin țigănci cu mure
unde nu se-arată ciute
apa iute s-o sărute,
ci doar pașii mei agale
mergând tot pe lângă cale,
lângă buturăul mare,
chiar de-i zi de sărbătoare,
dormi tu, apă, somn de pește,
ce în sân de fată crește
(desen personal cu mouse-ul)
0181.956
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “Dormi, pădure.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14173284/dormi-padureComentarii (18)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓Prea mult Eminescu în acest text. Și ca metrică, și ca tematică, e tot un Ce te legeni codrule...
0
CMMie nu mi s-a părut deloc asemănător cu Eminescu, că, normal, nu îl postam. Mi se pare complet diferit și e personal - e un cântec de leagăn, nu văd asemănare cu Eminescu - nu are legătură cu Ce te legeni. Despre metrică, nu mi-am dat seama, dar nu cred că e tabu să scrii în metrica respectivă - metrica nu e figură de stil, e muzica, măsura, tonul - atâția compozitori au scris concerte pentru pian în la minor de pildă. Aștept eventual să îmi spună și altcineva dacă seamănă cu Eminescu. Alte defecte? Conține imagini din viața mea poersonală.
0
CMErată - personală, dar nu cred că are rost să explic fiecare imagine, sau cum am scris-o - poate mai mulți au trecut prin momente asemănătoare. Oricum, îți mulțumesc mult, Ionuț, pentru comentariu și părere.
0
CMUn nu hotărât spun și eu - poezia mea nu poate fi comparată cu cea eminesciană - citez, spuneți: ”e tot un Ce te legeni..” - chiar așa lipsit de valoare e Eminescu? Aceasta e a 7-a poezie în stil folcloric a mea - îmi place să scriu așa, nu e eminesciană. La Eminescu vântul bătea în dungă frunza - la mine vântul este într-o dungă, adică e nebun - căutați expresia în dicționar, unde există, chiar dacă uneori argotic, dacă nu o știați. În general, am scris astfel de poezii în 8 silabe, puteți vedea un texxt al meu mai vechi, cu rimele aproape în oglindă, după un plan de simetrie:
https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14128293/Vorbe-n_v%C3%AEnt
Să nu vă supărați pe mine, dar nu șterg poezia.
https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14128293/Vorbe-n_v%C3%AEnt
Să nu vă supărați pe mine, dar nu șterg poezia.
0
SVdacă e Eminescu
e de rău !?
cred că avem probleme cu nuanța tenului
am devenit palizi
e de rău !?
cred că avem probleme cu nuanța tenului
am devenit palizi
0
CMNu cred că e de rău dacă seamănă cu Eminescu, dar, din nefericire, eu nu pot deocamdată, și poate niciodată, să scriu în stil eminescian - fiind un spirit tânăr, eu am scris propriile mele poezii și încercări poetice. Dacă am deranjat, îmi cer scuze, în definitiv, aici scriu pentru dvs. (pe acest site). Suntem împreună o rețea poetică - neurolingvistică și facilităm anumite imagini și cuvinte comune. Cât despre paloare - nu prea înțeleg aluzia (față palidă din Vestul sălbatic?, globul pallidus - nucleu la baza creierului?, temperament melancolic?). Mă bucur că ne aflăm aici împreună și schimbăm opinii. Personal, eu prefer să tac, nu sunt volubilă și prefer să citesc decât să scriu.
0
SVpăstrează restul…
0
Școmentariul meu e înspre binele dv. Mai bine să fiți atenționată pe un atelier literar, unde puteți face orice modificări doriți pe un text, decât să suportați consecințe dure, mai târziu. Mai clar de atât nu pot fi.
Ilie, ai spus o grămadă de prostioare. Eminescu nu e niciodată rău când e Eminescu. El, pur și simplu, este. Chiar dacă și textele lui, publicate postum, ar mai fi trebuit cizelate. El nu a mai avut acest privilegiu, fiind trimis pe lumea cealaltă.
De păstrat, nu se pune problema așa. Critica literara te taxează pentru "o scăpare". Devii stigmatizat. Așa cum e Cărtărescu acum, care nu va scăpa niciodată de pata neagră de pe dosarul lui de scriitor, mă refer la plagiatul din tinerețe, descoperit de Cezar Ivănescu.
Ilie, ai spus o grămadă de prostioare. Eminescu nu e niciodată rău când e Eminescu. El, pur și simplu, este. Chiar dacă și textele lui, publicate postum, ar mai fi trebuit cizelate. El nu a mai avut acest privilegiu, fiind trimis pe lumea cealaltă.
De păstrat, nu se pune problema așa. Critica literara te taxează pentru "o scăpare". Devii stigmatizat. Așa cum e Cărtărescu acum, care nu va scăpa niciodată de pata neagră de pe dosarul lui de scriitor, mă refer la plagiatul din tinerețe, descoperit de Cezar Ivănescu.
0
SVpoate că ar trebui să adaug “glumesc” atunci când o fac
serios: poezia e reușită și pare sinceră; dacă (e ca ale ) lui Eminescu, foarte bine! nu aș ezita (dacă mi-ar plăcea asta) să scriu…
glumă: tenul poate fi roșu de rușine sau palid de la leșin (glumă de doi bani)
glumă: “păstrează restul” expresie arogantă, dar care poate fi înțeleasă ca o glumă atunci când interlocutorul primește/înțelege
deci, să fim sănătoși!
metrică și cuvinte sunt pe toate șanțurile
veselie nu prea… d’aia se câștigă cu manele, nu din concerte la frac
serios: poezia e reușită și pare sinceră; dacă (e ca ale ) lui Eminescu, foarte bine! nu aș ezita (dacă mi-ar plăcea asta) să scriu…
glumă: tenul poate fi roșu de rușine sau palid de la leșin (glumă de doi bani)
glumă: “păstrează restul” expresie arogantă, dar care poate fi înțeleasă ca o glumă atunci când interlocutorul primește/înțelege
deci, să fim sănătoși!
metrică și cuvinte sunt pe toate șanțurile
veselie nu prea… d’aia se câștigă cu manele, nu din concerte la frac
0
CMBună dimineața, domnule Ionuț, noi oricum aparținem unor lumi dierite, se pare. Nu e nevoie de privilegiul de a nu muri sau de a muri. Nu înțeleg defel de ce mă avertizați că aș putea suporta ”consecințe grave” mai târziu, din cauza acestei poezii. E stupid, e nonsens, e o fantasmă sau o exagerare grosieră. Nu e o glumă bună sau rea. Nu suntem copii. Eu nu am cum să am probleme cu critica literară, fiindcă oricum am fost complet respinsă, nici măcar nu mi s-a răspuns negativ, ceea ce eu nu prea înțeleg. E adevărat, dvs. mi-ați răspuns negativ cel puțin, dar această poezie nu e pastișă, cum ați spus mai sus, și nici altele nu au defecte majore, deși nimeni nu vrea să mi le publice, nici contra cost. Sper ca în viitor, dacă voi mai scrie, să fiu ceva mai aproape de gustul publicului pe acest site.
0
DVȘi eu cred că după o vară atât de incendiară o să apară o mare, glaciară întunecare. Poemul bate spre timpuri viitoare. Iubirea de pădure, de copaci este iubirea propriu-zisă. Ea este implicit iubire pentru viața aceasta.
Dacă prozodia clasică e potrivită? Nu știu.
Dacă prozodia clasică e potrivită? Nu știu.
0
DVDistincție acordată
Eu apropii acest poem, inspirat aproape exclusiv din din folclor (dacă intertextualitatea nu-i evidentă), unui ciclu poetic al neomodernistului Cezar Baltag. Poemul Cristinei are originalitatea sa. Ieri, pe caniculă încă am descoperit spre o cabană pe-un traseu mai pentru copiii mei o veveriță moarte, ucisă poate de-un jder. Și tot căutam la munte veverițe vii.
Nu dau citate prea multe:
"iarba-raiului foșnească,
somnul să te amețească,
chiar când inima ți-e frântă
sau când gheața iar se zvântă".
Eul liric suferă împreună cu dragul codru, mâncat de cari, de poluarea cu particule fine, de la motoare, noxe industriale, incendii, defrișări ilegale cu stahanoviste încărcări clandestine cu bușteni etc.
Poeta dă de înțeles multe. Păstrează totuși vocea lină.
Nu m-am uitat la conversația de mai sus. Decât vag. Două-trei rânduri. Scuze.
Nu dau citate prea multe:
"iarba-raiului foșnească,
somnul să te amețească,
chiar când inima ți-e frântă
sau când gheața iar se zvântă".
Eul liric suferă împreună cu dragul codru, mâncat de cari, de poluarea cu particule fine, de la motoare, noxe industriale, incendii, defrișări ilegale cu stahanoviste încărcări clandestine cu bușteni etc.
Poeta dă de înțeles multe. Păstrează totuși vocea lină.
Nu m-am uitat la conversația de mai sus. Decât vag. Două-trei rânduri. Scuze.
0
PEcă atunci când trăiești în opera unui scriitor, e posibil să gândești și să te exprimi asemănător, adică să scrii la fel cu el. Această etapă pare a fi, gândindu-mă la mai multe exemple din literatură, etapă de început. Cred că poate fi numită (și voi împrumuta expresia de la domnul Vișan) glaciară sau îngheț. Nu găsesc a fi un lucru rău. Pentru că, va urma, cu siguranță și Dezghețul, când Poetul se va împlini cu toate simțurile.
Mie mi-a plăcut poezia, chiar dacă discursul liric pare a avea o preferință pentru registrul eminescian...
Mie mi-a plăcut poezia, chiar dacă discursul liric pare a avea o preferință pentru registrul eminescian...
0
Șdiferă. Autoarea va lua ce este bun din fiecare coemenatariu și va face ce-i dictează sufletul. Tot ceeea ce am spus, a fost din experiența mea personală. Am avut de-a face cu cei mai mari eminescologi ai României, Theodor Codreanu, Rachieru, Constantin Cubleșan, Nae Georgescu etc, am discutat mult cu ei, și știu cum stau lucrurile.
0
CMMulțumesc, Dragoș, pentru apreciere și comentariul binevoitor. Alese mulțumiri, Elena, pentru timpul acordat.
Mă întristează că ai descoperit o veveriță moartă, Dragoș. Tot ieri, seara, după ce am scris poezia, am întâlnit și eu un copil cu pești morți - spunea că a fost la pescuit.
Mă întristează că ai descoperit o veveriță moartă, Dragoș. Tot ieri, seara, după ce am scris poezia, am întâlnit și eu un copil cu pești morți - spunea că a fost la pescuit.
0