3 senryu

''Așternut murdar''-
nerușinarea cu jeg
pălmuiește bunul-simț.

''Vinerea de post''-
carnea izolată ermetic
în capsula nemâncării.

''Ploaie de aprilie''-
picurii consemnează căderea
într-un proces verbal.

Răzvan, dacă înțeleg bine, nu prea ți-au plăcut aceste senryu-uri ale mele. Poate că nu sunt mai bune decât aceste „haikuri” ale tale. Dacă vrei să citești senryu caută pe pagina domnului Dan Norea, dumnealui e „expert” în această formă poetică, diferită de haiku. Dar nu se spune haikuri se spune haikuuri. Cuvântul senryu nu e încă în dex și de aceea eu folosesc cratima, uneori și pentru haiku-uri.

Uite, țin să explic. Primul e puțin personal, fiindcă mie luna, plină mai ales, îmi face rău. Așa cum alții sunt meteosensibili, eu sunt selenosensibilă. Nopțile cu stele însă, îmi cresc pacea interioară, calmul și energia. Am și un cântec popular mai vechi pe o casetă în care luna e prezentată drept dușmancă și geloasă, în timp ce stelele sunt prietene și martore ale adevărului. Deci, în primul senryu, care poate fi citit și public, folosesc aluzia biblică „întoarce și obrazul celălalt”, în raport cu luna, vinovată chipurile de neajunsul meu. Totodată luna e și curată și oferă lumină, de unde și sensul umoristic al senryu-ului.

Pe al doilea nu îl mai explic.
În al treilea am încercat să creez umor asociind imaginea noroiului ca un zâmbet pe preșul de la intrare (care poate fi imaginat și ca un chip zâmbitor desenat, dar acum murdar), cu zâmbetul poate puțin parșiv al firii în vremea în care toate renasc și se împerechează. Strălucirea primăverii are și conotație sexuală și prin prezența vecinului am încercat să accentuez nota de umor (că nu e preșul meu, ci e al lui). Domul Norea utilizează și dumnealui conotații sexuale în poemele d-lui.

Scuze dacă deranjez cu explicații inutile, în definitiv fiecare citește cum îi place. Senryu-ul nu trebuie neapărat să fie umor 100%.