Poezie
Tristețe
1 min lectură·
Mediu
Tentacule alunecoase încolăcesc ființa,
Zbatere zadarnică de aripi frânte
Curmat e zborul spre zenit.
Te retragi în cochilia din care te-ai înfiripat.
Armura cenușie și rece te apără de cuvinte,
Însă izolarea ucide lumina.
Ochii triști-curgere de ape
Albăstrite de sarea lacrimilor.
Îți cuprind fața în mâinile mele,
Abisul privirilor contopite năucește.
Întinde mâna să-ți cuprind degetele șovăielnice.
Atingerea lor...fâlfâire de aripi de fluturi.
Risipește norii-umbră peste sufletul tău
Și încălzește-l la focul sărutărilor mele.
Vino să furăm o bucată de timp,
Vieți creionate într-o altă dimensiune...
Alergăm spre răsăritul soarelui,
Unde nu e tristețe...doar eternă beatitudine...
003.982
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristina Dobrin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina Dobrin. “Tristețe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-dobrin/poezie/1791146/tristeteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.