Poezie
Tăcerea-n doi
1 min lectură·
Mediu
Tăcerea-n doi e dar divin,
cu lacrimi ce se prefac în zâmbete.
Îmi șoptești la ureche mereu să vin,
să fim alături, s-auzim doar a iubirii sunete.
Tăcerea-n doi e elixirul vieții,
cu păsări care zboară până-n infinitul cerului.
Și care se prăbușesc în adâcurile-abisului
fără să-și rănească aripile tinereții.
Tăcerea-n doi e vis demult râvnit
de ani la rând.
Tu, răbdare de granit, azi te-am strivit!
Pentru că stau acum umăr lângă umăr
și tac lângă al meu iubit.
001.554
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristina bobirca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
cristina bobirca. “Tăcerea-n doi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-bobirca/poezie/1756970/tacerea-n-doiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.