Cine-și amintește de ei
Patru colțuri sfinte Cu covrigi și cu colaci. Sunt patru colțuri cu icoane, Ce miroase-a busuioc și fragi. E sfântă casa bunilor blajini, În ea se-ascunde tâlc și-nțelepciune. E atât de
Picuri de ploaie
Și iarăși plouă-ncet și lin. O frunză de păianjen se desprinde și sărută ploaia. Și iarăși plouă-ncet și lin, Și e ploaie dragă Cu-amintiri. Sunt picuri de rouă cu nesomn, Cu vise-nmiresmate,
Ninsori de vară
Ninge, iubite în miez de vară Ninge peste noi cu flori de plop Te iubesc pentru că ninge Te iubesc pentru că e soare Plouă, iubite cu gândurile tale Plouă spumos din norii senini Iubesc puful
Nebunie nocturna
Dac-ai ști că-mi ești cu inima străină Te-aș ruga să te oprești Și să-asculți cum bate iar nebună Și vrea să-ți spună iar să te oprești. Din mersul tău în noapte crudă Cu vise din nesomn
Rămas bun
Pleacă, dar să nu mai vii vreodată Vorbește-acum sau taci pentru vecie. Nu-mi zâmbi de parc-ai fi pe scenă, Rolul tău e doar o simplă stângăcie. Lasă pânzele să zboare sau oprește-odată
Controversa
Zâmbesc ca un copil în noapte Și plâng ca un bătrân în zori de zi Îmi ești departe, și-apoi aproape Încerc acum să-ți spun ceva ce încă tu nu știi Șoptesc cu ochii larg deschiși Sau strig
Străini
Suntem ca doi străini, ca două linii paralele. Suntem ca doi străini, ca două-ndepărtate stele. Suntem ca doi străini, unul plânge, altul zâmbește. Suntem ca doi străini, unul e rece, altul
Săptămâna în culori
Inima mea are șapte răni. Luni am simțit un ghimpe. A fost dragostea. Marți m-am luptat cu iluzia, ce s-a înfipt în suflet pentru totdeauna. Miercuri m-a strivit sulița lui Cupidon. Joi s-a
Somn în amurg
Luminile din ochii mei se sting ca doi aștri ce-au căzut într-o noapte pe pământ. S-au oprit acolo unde dragostea se preface-n lumină. El a privit-o pentru ultima oară, iar pe obraz râdea cea
Fara titlu
Strigătul tăcerii Privesc pe fereastra pustiită de-amor Și simt cum-ți se zbate inima de dor. O inimă strivită de spini și nesomn, De nocturne coșmaruri și de-al pasiunii fior. Se stinge azi
Strigătul tăcerii
Privesc pe fereastra pustiită de-amor. Și simt cum-ți se stinge inima de dor. O inimă strivită de spini și nesomn, De nocturne coșmaruri și de-al pasiunii fior. Se stinge azi lumina din ochii
Fara titlu
Privește-mă Privește-n ochii mei să vezi, cum râd atunci când vor să lăcrimeze. Nu-ncerca minciuna să-mi ascunzi, când adevărul e mult prea crud ca din inma ta subtil să
Tie
N-am spus asta nimănui vreodată, Dar nu mi-e teamă sa greșesc. Te simt împrejuru-mi în fiecare clipă, Vreau să știi că-n fiece minut la tine mă gândesc. Încerc să-ți spun cât îmi e de dor, Dar
Toamnă
Plutesc prin frunzele ce cad în miez de toamnă la pământ și nu-nțeleg de ce mai sânt aici, departe de-al tău gând. Plutesc prin frunzele ce cad, ce mă întreabă «unde ești?». Eu le răspund că
Tăcerea-n doi
Tăcerea-n doi e dar divin, cu lacrimi ce se prefac în zâmbete. Îmi șoptești la ureche mereu să vin, să fim alături, s-auzim doar a iubirii sunete. Tăcerea-n doi e elixirul vieții, cu păsări
de ce?
De ce? De ce te visez în fiecare noapte? De ce-mi apari în fiecare gând? De ce vreau să te mint ca să-mi fii aproape? De ce vreau mereu să te aud? De ce vreau să te văd în fiecare clipă? De
