Poezie

Ion Luca Caragiale

(biopoem)

1 min lectură·5 februarie 2025

Mediu

Sub blândul cer valah, senin, strălucitor,

Un maestru al satirei triumfale,

Cu vorbe iscusite-apare, cu umor -

Și-acesta-i ION LUCA CARAGILE.

Diverse firi din jur diseacă-al său condei,

Nu iartă niciun viciu, căci sunt multe

Prin mahalale, străzi cu telelei -

Ori snobi politicieni, vârfuri inculte.

Năvalnici comedii pe veci teatre-au umplut

Cu personaje vii, nemuritoare,

„O noapte furtunoasă” un veac a străbătut,

Precum și-acea pierdută, tainică „Scrisoare...”

Lung șir de generații vor râde-aplaudând

Viața-n culori din „D'ale Carnaval...”,

Iar în „Momente, schițe”, citite rând cu rând,

Descoperi geniul pur și colosal.

Lovind ipocrizia și viciul zi de zi,

Pe mulți Mitici mărunți i-a deranjat.

Și despre maestru porniră a scorni

Că două scrieri sunt un plagiat...

Procesul ce-a urmat zdrobi zvoniștii,

Dar plin de scârbă, de durere plin,

Maestrul a pus iute cap restriștii

Și de la noi se mută la Berlin.

Acolo moare, fiind adus în țară,

Unde pe veci de neuitat rămâne,

Că-n inimi arta lui ne e comoară

Sclipind pe cerul nației române !

Glen Ellyn, 28 ian. 2025

00626

Cristian Petru Balan. “Ion Luca Caragiale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14186830/ion-luca-caragiale

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.