Poezie
Decepții trecătoare
1 min lectură·
Mediu
Decepția din iubire se-ascunde-n răzbunare
Și-aprinde vreascul urii ce fumegă-n dureri.
Cumplita demonie lovind spăimântătoare,
Dărâmă-un altar de inimi și-l spulberă-n căderi...
Când dragostea-a-atins vârful vulcanului în clocot,
Zdrobită de răceala primită ca răspuns,
Aripile-i de aur și le preschimbă-n clopot
Ce-și va suna tristețea cu dangăte de plâns.
Năprasnica durere găsește mângâiere
În farmecul naturii măreață-n frumuseți,
Căci pe învinșii soartei doar ea le dă putere
Să supraviețuiască cumplitelor tristeți.
Cătușele iubirii le-ngroapă spre uitare
Sub trunchiul unui tei sau sub un trandafir
În care cântă-o mierlă sau o privighetoare,
Iar pe rugini cresc flori cu număr fără șir...
Pe pajiștea-nflorită, când soarele apune,
O ființă ca din basme zâmbind spre tine vine,
Rupe din ierbi o floare, apoi cu drag îți spune:
„Și eu și floarea-aceasta vrem să ne iei cu tine!...”
Glen Ellyn City, 26 Dec. 2021
00885
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Decepții trecătoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14152120/deceptii-trecatoareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
