Poezie
Aluzii celeste
1 min lectură·
Mediu
Mi-s ochii inimii magnetizați de tine
Și tot ce văd percep în dulci culori.
Chiar dacă ești la depărtări de mine,
Te strâng mereu la piept cu-adânci fiori.
Te-nvălui toată-n razele iubirii
Și cerurile ființei îți deschid -
Din ele-mi cerni esența fericirii
Prin ploi de aur sfânt și translucid.
Atunci când lângă mine vii aproape,
Pâlcuri de flori se-ntorc și te privesc,
Izvoarele-și măresc șoapta din ape,
Iar trilurile-n codri se-ntețesc...
Atunci văzduhul își absoarbe norii
Schimbându-se într-un senin dispers.
Și-acum pricep de ce mă ard fiorii:
Căci cerul vrea să-ți scriu pe el un vers!
Glen Ellyn City, 15 Nov. 2020
00911
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Aluzii celeste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14151058/aluzii-celesteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.