Poezie
Ludwig van Beethoven
1 min lectură·
Mediu
Ocean de note-n fierberi, cu armonii divine,
Scări lungi de portative prin care treci de cer,
Urcând spre necuprinsul de-acorduri cu mister -
Așa te văd eu, Ludwig, vulcan de văji depline !
Ne-aduci, sorbind din stele, sonorizări în valuri,
Să le-mpletești în imnuri, sonate, simfonii,
Smulgând vocea naturii, topind-o-n melodii
Și-n orbitoare perle - gigantice portaluri...
Chiar dacă orice sunet ți-a devenit tăcere,
Căci nici măcar un trăsnet s-auzi nu mai puteai,
Mii de-armonii din ceruri în suflet le primeai,
Transpuse-apoi sumfonic în sfinte juvaiere.
Ele, spre Nemurire, te-au pus să vii la poarta
Unde să bați cu note de aur retopit,
Iar Oda Bucuriei și-a Sorții te-au pornit
S-ajungi pe-un tron de îngeri, cu-a ta regină - Arta !
002.084
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Ludwig van Beethoven.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14117272/ludwig-van-beethovenComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.