Poezie
Îngrijorări
1 min lectură·
Mediu
Sunt vestitorul ultimei tăceri -
E cea mai calmă, mai perversă chiar :
Văd bezne-n străluciri și-n scânteieri
Și-n jur simt damf de pulberi arse iar...
Planeta-i amețită de tumult,
De ură, crime, jafuri și dezmăț...
Oceanele și solul sufăr mult,
Săracii-s storși, bogații la ospăț !
La orizont sunt nori funebri, groși.
Privesc la ei cu teamă ca și voi,
Anii ce vin se-arată fioroși,
Promit din ceruri foc în loc de ploi.
Iar eu atâta sunt: un simplu om;
Vă smulg cucutele din fața porții.
Nu spun că viața noastră-i un sindrom,
Dar toți să facem zid în fața morții !
001.507
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Îngrijorări.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14098154/ingrijorariComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
