Poezie
Stingerea
1 min lectură·
Mediu
Pana’ntr’o zi cand
A abandonat tonurile inchise,
A ales o culoare
Si a sarutat’o cu pleoapele,
S’a’ntors in sine dar, vai,
A renuntat la viata,
S’a transformat intr’o oglinda a planurilor sumbre
Pe care altii i le’au facut,
A uitat sa zboare
(nu ca s’ar fi inaltat vreodata prea sus,
ultima oara cand a dat din aripi, a zguduit’o propria’i briza)
Si acum refuza sa’si permita luxul ultimului plans,
Dorul nebun dupa sarutul de noapte buna;
In moftul ei,
Mie’mi suna ceasul.
001.684
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Oravitan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Oravitan. “Stingerea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-oravitan/poezie/33503/stingereaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.