Poezie

Cum plang poetii

1 min lectură·17 martie 2004

Mediu

Ai văzut cum plâng copiii,

Prin tranvaie și metrou?

Dacă i-ai privi o clipă,

S-ar putea să-ți pară rău.

Ai-ai văzut cum plâng bătrânii,

Cerșători cu mâna-ntinsă?

Dacă nu te-apucă jalea,

S-ar părea că ai o lipsă.

Și-ai văzut cum plâng Copile,

Ce se-ndrăgostesc în pripă?

Dacă tu le cânți și-n versuri,

Atunci cred că faci risipă.

Ai văzut cum Lumea-și plânge,

Un păcat mai vechi, pesemne?

Dacă tu nu plângi cu lumea,

Atunci n-ai de ce te teme.

Și-ai văzut cum Toamna-și plânge,

Fiecare frunză moartă?

De nici toamna nu te mișcă

Inima îți e de piatră.

Atât am avut a-ți spune...

Și-am să plâng într-un catren,

Eu, \"Poetul fără nume\",

Lumea-ntreagă la Refren.

013.594

Cristian Olaru. “Cum plang poetii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-olaru/poezie/67038/cum-plang-poetii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Si ma doare, cum s-ar spune...
Si ti-as spune cum ma doare,
Eu, \"poetul fara nume\"
De mi-as parasi meleagul !...

O primavara frumoasa, Y2...!