Lacrimile isi fac loc printre ridurile ce cu nepasare imi spun: -Esti batran!
Inima-mi bate monoton...incet...incet...-S-a oprit?...NU...inca bate,monoton.
Ficatul...un burete imbibat cu
Sunt plin de viata si totusi mor,
Sunt liber si totusi sunt captiv
In moartea vietii mele.
Si-n apusul diminetii
Incerc sa plang si totusi rad,
De cel ce-a fost,de cel ce sunt.
E devreme dar
