Poezie
Acrostih
1 min lectură·
Mediu
(oglindire cu speranța)
Pas cu pas tresar, mă-nfior ușor
Efemer din gânduri mă cobor.
Trec anii și te văd prin ochii tăi,
Reamintindu-mi că sunt mii de căi.
Oriunde de mă duc, tu ești cu mine,
Nebuloasa mea speranță, rouă fină.
Ești mireasmă, ești un fior
Lânga tine de-am să mor,
Acum și până-n veci tu vino să mă-nvii !
Iar și iar te întâlnesc,
La drum și la răscruce,
Inundându-mă-al tău dor,
Când cu drag mă iei în zbor,
Așteptându-mi calea ta – tu, speranța mea.
001545
0