Zboruri, priviri, cuvinte...

Aș vrea și eu să zbor printre priviri... Să mă plimb cu visele printre lalele. Să fii și tu acolo! Să îmi șoptești cuvinte pe care doar noi și ploaia le-am putea auzi, să fim asemenea clinchetului vântului din dimineți... Te-ai gândit vreodată că vântul poate să cânte? ... Te-am visat. Erai mai albă decât lumina, chiar decât surâsul ploilor! De la tine roua a învățat să strălucească amețitor și să răcorească tălpi, de la tine amurgul a învățat să doară... ... Dar eu... ce-am învățat? Am învățat să zbor, să iubesc, să visez...