Poezie
Nedumnezeire
1 min lectură·
Mediu
Fiind cupola zenitului,cuprins
În coasta unui zefir prins în priviri,
Arunc neființe trupurilor devenite
În cenușă.
Ajung să așez plasele, întinzându-mi
Cutreierările în rosturi pierdute în vremelnicie.
Așa sting faptele în iluzii
Și devin posibila iertare a rotirii.
Ajutat să fiu ziua luminii dintâi spun:
Lăsați să treacă apele, șerpuind a negru
Soarta aruncată în rug și cuprindeți-vă
Uimirea de a fi voi înșivă cunune
În dorul întru faptă.
002.577
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 69
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Alexandru Groza. “Nedumnezeire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-alexandru-groza/poezie/13926303/nedumnezeireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
