Poezie
Fiara
1 min lectură·
Mediu
se împiedecase neființa
și în plânsul ei tăcut din neplămâni
m-am întrupat în trup de fiară
în codrul în care suferința
stăpână e pe lucruri moi de lut
și mușc mereu tot lucrul care umblă
lovesc în tot ce suflă prin pământ
scot urmele lăsate în mormânt
de tot ce a fost și avuse umbră
mă doare țărna care urlă-n vânt
de-aș ști măcar cum să mă rog
sau cum să nasc o floare
poate aș fi… și aș avea scăpare !..
și nu m-aș înfrupta din veștejitul rod
al celor fără amânare
știu doar atât : nu știu nimica
de asta poate am să pier în fapta rugii
nu-ș’ ce să cer
oriunde aș fi este și frica , ura și spaima
( nu știu să sper )
știu doar că-s fiară
în rest nimica
002.638
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristi Suciu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristi Suciu. “Fiara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristi-suciu-0012672/poezie/119434/fiaraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.