Cristi LAC Lupu

Ma strange departarea cu gheara ei de fier, Pe strazi-zapada multa,cu fulgi de nea si ger Ma regasesc pe strada,in ceasul cel tarziu, M-a-nvaluit cu mantia,amurgul cenusiu Iar vantu-mi bate-n

Cand ma gandesc la voi, La departarea mare, Imi trec prin cap doar ganduri Si inima ma doare Si-mi cad lacrimi amare Ca fierea mea rebela, Mi-am inundat batista Cusuta cu dantela. In

Sta trista si-adormita cetatea-n Fagaras Adulmec aer rece,de desfrunzit oras Stafii cu ochii goi,trec sub cupole grele Sunt singur azi,cu gandurile mele Peste cetate si peste mine

In noaptea asta,solul meu,mos Nicolae Intra tiptil la tine in odaie Sa-ti puna pe inima o sarutare Si la-nceput de vis,o floare...

M-a cuprins pe loc o criza De la glanda epifiza Cand trecu\' prin fata mea Blonda ce pe hol statea Atunci glanda epifiza La o scurta analiza Mi-a transmis ce vreau si eu Sa o bag in patul

Asta- seara am placerea Ca sa termin toata berea Sa-mi uit gandul si durerea Asta- seara am placerea Dar si maine am placerea Sa beau tot cu tine berea Pana mi-o seca averea Am sa beau cu

Intr-o eterna veselie Eu noaptea toata o petrec Iar ziua stau intr-o robie Cu ganduri sumbre,viata-mi trec Caci noaptea-i blanda,luna-i casta, Si ma inspira taina lor Cand vad bujorii din

E un frig si-o vijelie De simt turturi la barbie Stalactite,stele-n cresteri Expozitia unei pesteri Geamurile-mi sunt pictate Cu particule-nghetate Si se-arata la fereastra O steluta-n

Intemperii la gura mea, Injurii, Un biocamp in sfera grea de Furii. Imi vine sa m-arunc pe geam Mortal, Caci viata n-are nici un sens Real. Ca un smintit m-apuc sa Beau Si-n departare

Duminica tarzie,pustie si rece Imi intra in ganduri,prin care imi trece Singuratatea ta,de incoltita fiara, Duminica de iarna,trista si amara Trec clipele tale in zboruri nepereche Si-mi

Traiesc un timp incert,tulburator, In care ma regasesc doar pe mine Iar pasii-mi suna sinistru,infiorator Si totusi ma gandesc la tine. Vreau sa-ti aud respiratia sacadata Si freamatul din

M-am trezit cu capul plin, In loc de sange-aveam pelin, In loc de ochi,aveam o gura, Si-n loc de gura,o-njuratura Injur de dimineata pana-n seara, Mi-e inima pustie si amara, Injur de

Mi-e dor de chipul tau blajin, De ochii mari si calzi de caprioara, De zambetul tau cristalin Ce mintea mi-o-nconjoara. Am adormit la pieptul tau zambind Aveai aroma lucrurilor rare Cu trup

Eu sunt un fluture si vreau sa zbor Spre iarna, sa-nfloresc razand voios Sa ne polenizam petalele frumos Sa mor la pieptul tau,sa reanviu,sa mor... Mai sunt si o omida in plina metamorfoza Ce

Tu lasa-ti sufletu\'-ostenit de mers si zbor Sa se-odihneasca pe sufletu-mi incapator Si el o sa-ti panseze,cu dragoste,usor Ranile toate ce te-au durut si inca dor Si cu statornica iubire o

Iubitul meu, Mi-e dor sa beau putere Din mana ta Intinsa peste mare Ca o punte, Iubita mea, Mi-e dor sa beau tandrete Din dulcea ta fiinta Gingasa si suava Ca o

Drumuri prin suflet de om Drumuri profunde,scurte sau lungi Se intretaie in fiecare ungher Drumuri ganduri si stanci Drumuri,vise si cer. Sant drumuri si drumuri E pururi treaza o

Pe fruntea-mi trista si-obosita Se sting povesti ce nici n-au inceput Un gand fulgerator,intr-o clipita Doar ce mi-a luminat un ochi si a tacut. Mi-ai coplesit fiinta calda si fragila Cu

Da-mi degetul dupa care te-ascunzi Da-mi noaptea rece in care te-afunzi, Da-mi muntele ce-n suflet naste vapai Da-mi tot ce ai ,da-mi ochii tai, Da-mi toate,toate temerile tale, Da-mi

In ochii mei se-aduna cateodata roua, Mi-ntorc privirea spre zare si ploua... E lacrima mea?E a ta? Simt sare Pe rana,sufletul mi se strange si doare Mai ploua uneori cu soare in privire Si

Cand peste Fagaras se-aseaza toamna, Tu ma intrebi:ce isi doreste doamna? Vreau sa dansam prin frunze aurii si moi Un vals,imbratisati si singuri...amandoi. Cand se asterne toamna,intr-un

Hai,vino ,nor trandafiriu, Ploaie de vis si tarziu, Am nevoie de lacrima ta S-o asez pe inima mea, Imi aduci in suflet racoare, Esti aici;nimic nu mai doare Hai,vino,nor trandafiriu, Pe tine

Adie-a toamnna timpurie si rece Cu licurici adormind sub frunze uscate Toamna nebuna, in vanturi turbate Nimic pe lume nicicand nu te-ntrece. Adie-a toamna-n vazduhul incert De frunze uscate

De n-as avea aceasta teama-agorafobie Intercalata cu inevitabila-claustrofilie M-as avanta cu totul spre culmi de paradis Iar drumul catre tine,ar fi demult deschis Si inima din mine