“moabul geme pentru moab”

Este evident că această putere a marșului ascetic tot de la Dumnezeu vine, ori de la Fiul Lui renăscându-i pe alții prin crucificare. Nu știu de ce, eu simt poemul ca fiind suficient fără partea de cer din final. Pământul simbolic ar fi aici de ajuns. Mi-a plăcut mesajul poemului, are totuși un final optimist și de bună credință.

scuze pentru întârzierea răspunsului!
da, de acolo vine! doar că, uneori, îndoiala mă face să privesc în urmă. cu toate acestea cred în unitatea spiritului cu trupul, pământul fără cer îl văd întunecat.
mulțumesc!