Indignare

Crina Albu,
e foarte la obiect poemul tău, îmi place cum punctezi:
\"Dumnezeu e la colț
înfășurat strâns în metafore
câte un pic aici
câte un pic acolo
să nu deranjeze
pe cei care nu cred
să creadă că de fapt suntem de acord cu ei\". Cum titlul poemul este indignare și cum chiar eu am spus într-un comentariu \"un pic aici, un pic acolo\" la poemul lui Ionuț Caragiu, simt nevoia unei precizări:
Poezia este oriunde și vă felicit pentru indignarea pe care o aveți față de cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu... Felicitări!

Într-adevăr, nu-i nimic grav.
Vei mai scrie un poem. Și acela va fi cu siguranță infinit
mai specific felului tău de a scrie poeme
adevărate
decat acesta...

Am mai citit odată poemul!
Pur și simplu, e un poem scris de un om care deja știe cum e cu cuvintele!
Într-adevăr, cu cuvintele nu e de glumit!

liviu ofileanu
Recunosc, m-a inspirat și acel comentariu. Mulțumesc!
Poezie este acolo unde simți vibrație. Sufletul tău intră în rezonanță, cu cele înalte sau joase, după cum te-ai format. Gustul se poate educa și e nevoie de discernământ.
Indignarea o păstrez în continuare pt că intrând (inclusiv eu) în acest vârtej în care esențialul rămâne la periferie, riscăm să pierdem sensul vieții.

Nicolae Popa
Nu ai de ce să-ți ceri iertare. Nu sunt poet, nu sunt scriitor, nici măcar profesor, eu doar experimentez pe acest teren. Chiar am vrut să mă retrag la un moment dat și îmi cunosc limitele dar, cred că mai am ceva de spus și am s-o fac chiar dacă \"ambalajul\" de cele mai multe ori e necorespunzător.
Mulțumesc pt timpul acordat!

Toate cele bune!

Poezia ta depașește într-o oarecare măsură beletristica și tinde să devină propagandă religioasă.
Mi se pare aberant să ai pretenția că ai dreptul de a fi indignat fată de cei care \"nu-l cunosc pe Dumnezeu\".
Apartenența religioasă și/sau ateismul fac parte din dreptul de a alege al fiecărui individ.
Mesajul textului tau este agresiv si subiectiv.

Luminița Alexandrescu
Am descoperit din întâmplare comentariul tău și-mi cer scuze pt întârzierea răspunsului. Îmi pare rău dacă s-a înțeles, în mod eronat, că aș fi indignată împotriva celor care nu cred. Dacă are vreo importanță, pot să-ți mărturisesc, și eu, o anumită perioadă din viață, am fost departe de credință. Indignarea, cea de față, este o stare pe care un creștin (eu) o adoptă împotriva anumitor atitudini și nu are nimic de a face cu libertatea religioasă. Cu alte cuvinte e de preferat un ateu declarat unui creștin doar cu numele și aici pot să spun că sunt indignată deseori și împotriva…mea. Îți doresc din inimă “toate cele bune”!

crina,
aici e poezia în rostirea curată a autorului.

*Dumnezeu e la colț
înfășurat strâns în metafore
câte un pic aici
câte un pic acolo
să nu deranjeze
pe cei care nu cred
să creadă că de fapt suntem de acord cu ei

dar ce sunt eu?
un pitic
dând mărunt din buze*

aprecieri!

cu sinceritate,
teodor dume,

Teodor Dume
Da, e un aspect al crezului și face parte din... iubirea creștină care, departe de a fi dulcegărie, intervine dacă e necesar chiar și cu picsul(biciul). Acuma, nu vreau să schimb lumea dar, o poezioară care poate mai de dezmorțește nu strică. Toate cele bune!