ușile tale erau larg deschise

oh mama mea mi te-amintesc cum te-nvârteai în șapte părți le îmbrăcai pe domnișoare după tiparele timpurilor anotimpurilor ușile tale erau larg deschise tuturor dar acum șireturile-ți sunt de neatins cu mâini tremurânde mă îmbrățișezi ai ochii mici din ce în ce mai mici durerile mai mari și semnul întrebării din coloană mai profund poate e crucea postului tău mare singura mângâiere - bobițele rozariului alb lunecând lent printre degete și îi visezi mai des pe cei plecați