Poezie
Ecoul uitării
1 min lectură·
Mediu
Duiosă obișnuință,
întâmplătoare,
neiertătoare,
ce doarme ca ursul
cu botul în palme.
Vioară,
care ieri îmi cântai,
azi stai,
amintire.
Întâi te-am văzut,
iar apoi,
într-o secundă,
te-am aflat.
Mi-ai plăcut,
dar te-am uitat.
Trebuia neapărat
să te pot afla din nou,
din același vechi ecou,
să te uit din nou
sau să mori erou.
00201
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Crețu Dan Andrei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Crețu Dan Andrei. “Ecoul uitării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cretu-dan-andrei/poezie/14194493/ecoul-uitariiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.