Colecționar de prafuri grele,
ascuns în umbra mâinii mele,
pășesc printre înjurături,
prin pergamente și scripturi,
îi văd pe Odin si pe Thor,
visez, și-n vise pot să zbor,
văd scribi și
liniște pe stradă,
în casă doar tăcere,
afară doar zăpadă,
în suflet, doar durere.
o liniște deplină,
încât, aud cum ninge
și chiar de-i lună plină,
lumina mi se stinge.
fereastra e
