Poezie
Fără speranță
1 min lectură·
Mediu
A venit toamna, mă bucur nespus
Dar ce văd? E totul descompus
Privesc înainte, privesc înapoi
Sunt oameni întinși în negrul noroi
O ploaie măruntă udă neîncetat
Leșurile acelor care au decedat
Mirosul de hoit pătrunde în viață
Totul a murit, nu mai e speranță.
001.936
0
